ШЕВЧЕНКІВСЬКЕ СВЯТО В ТУЛЧІ

26 березня 2017 року в Тулчі відбулися урочистості, присвячені дню народження Тараса Григоровича Шевченка. Оскільки детальним звітом про цю подію поділився у своїй публікації голова Тулчинської філії Союзу українців Румунії (далі СУР) пан Дмитро Черненко, то нема потреби повторювати написане.
Натомість є потреба закцентувати увагу на тому, що часто випадає у таких випадках з поля зору. Йдеться про узагальнення, які, власне, є оціночними і дають відповідь на запитання про якість проведеної за певний час роботи. У нашому випадку маємо констатувати, що робота, принаймні на даному етапі, Тулчинської філії СУРу, очолюваної паном Дмитром, цілком задовільна. Звісно, це моя приватна думка, але я маю всі підстави так вважати як людина, яка майже щорічно, впродовж 16 років, крім наукових розвідок, спостерігала, брала участь у заходах української громади, організованих СУРом.
Можна по різному оцінювати роботу цієї організації. Однак, не заперечуючи чималих досягнень, слід відзначити, що за головування Дмитра Черненка розпочався новий етап в її діяльності. Суть нового підходу пана Дмитра в налагодженості системної діяльності філії за кількома напрямами одночасно. Одним із них, чи не найважливішим, стало залучення молоді. Попри певні труднощі з освітнім процесом, пов’язаним з вивченням української мови, привабливою для молодих людей виявилась українська культура. Народні танці, пісенний фольклор стали візитівкою не тільки учасників художньої самодіяльності, але й української громади.
Ще одним напрямом стала активізація співпраці з Україною. Зросла кількість представників України, що стали регулярно, а головне, з реальною підтримкою приїздити до Тулчі. Активно стали залучатись студенти історичного факультету Одеського національного університету імені І.І.Мечникова. Проведені тематичні круглі столи, міжнародні конференції, конкурси, святкування традиційних зимових і літніх календарних свят не тільки допомагали згадувати своє історичне минуле, але й збуджували інтерес до української культури. Гості з Києва і Одеси, Ізмаїла і Рені інших міст в силу своїх можливостей надавали організаційну, інформаційну допомогу, демонстрували своє щире бажання  до співпраці з максимальними результатами.
Така діяльність не залишилася без уваги місцевої влади. Примар міста Тулча Костянтин Ходжа багато років підтримує не тільки культурні заходи українців міста, але й сприяє співпраці з науковцями з України. Тому цілком справедливо, що ректор Одеського університету імені І.І.Мечникова І.М.Коваль висловив подяку пану примару за його конструктивну позицію.

Ще один важливий напрям діяльності сурівців – укріплення зв’язків центрального осередку з сільськими громадами. Помітно зросла кількість сільських колективів художньої самодіяльності – виконавців народних пісень. Тепер виразно простежується прагнення українців до єдності, і надалі залишатися носіями давніх обрядів і звичаїв українського народу. На заключному концерті зала «Жан Барт» була переповненою. Більше 400 осіб виявили як інтерес до української творчості, так і бажання відчути себе часткою української спільноти. Завдяки зростаючій тенденції консолідації, яка супроводжується різними формами демонстрації української культури, українська громада стає достатньо репрезентативною і важливою складовою в життєдіяльності Тулчі. Так і надалі. 



Zilele Taras H. Șevcenko


La fel ca în fiecare an, comunitatea noastră ucraineană din judetul Tulcea organizează manifestări culturale dedicate omagierii operei poetului naţional ucrainean Taras Hrehorovici Şevcenko.
            Cu toate că lucrurile au evoluat constant şi constructiv în pregătirea acţiunii noastre, iar noi ne-am propus ca evenimentul să se desfăşoare propriu-zis doar în ziua de 26 martie 2017, situaţia s-a modificat, astfel că manifestările dedicate poetului Taras H. Şevcenko s-au desfăşurat pe durata a trei zile.
Astfel, în după-amiaza zilei de vineri, 24 martie 2017, au sosit primii dintre oaspeţii noştri dragi din Ucraina, în frunte cu cunoscutul regizor, laureat al premiului naţional Taras Şevcenko şi membru în conducerea asociaţiei Ucraina - Lumea, domnul Valentin Sperkach, însoţit de general locotenent Eduard Degodiuk, membru în conducerea asociaţiei Căzăcimii Ucrainene, împreună cu Volodymyr Honsky şi Svitlana Nikonorova, cunoscută în lumea muzicii ca fiind o talentată interpretă de muzică ucraineană, care încântă publicul la  cunoscutul instrument ucrainean - bandura.
            Ziua de sâmbătă a debutat prin informarea reciprocă cu privire la activităţile socio-culturale desfăşurate anterior sau aflate în curs de pregătire, concomitent cu vizitarea expoziției de pictură și sculptură pregătită de artiștii Ion Sirota și Gheorghe Munteanu, expoziție permanentă deschisă la sediul organizației noastre.
            Profitând de prezența cunoscutei banduriste Svitlana Nikonorova și de prezența copiilor de la ansamblul de cântece și dansuri „Zadunaiska Sici”, precum și bucurându-ne de curiozitatea nestăvilită a copiilor, am inaugurat oficial școala muzicală de studiu al bandurei, unde Svitlana, dând dovadă de calități excelente de pedagog, ajutată de sunetele deosebite ale bandurei, a reușit să capteze atenția și să-i motiveze pe copii în a deveni participanți activi la această manifestare. Concomitent, am reușit să creștem interesul celor mici pentru acest tip de instrument muzical, prilej cu care am constatat că trebuie să avem în vedere inițierea unui sprijin pentru copii care ar putea progresa în acest domeniu. Această constatare va putea fi extinsă ca urmare a promisiunii lansate de către Svitlana, care ne-a promis că la vară, în funcție de programul ei, va reveni în Tulcea pentru o săptămână sau două, cu scopul de a-i instrui pe copii în arta muzicală și descifrarea tainelor bandurei.
            Începând cu orele paisprezece, ne-am deplasat împreună către localitatea Dunăvățu de Sus, unde delegația a luat contact cu locurile istorice pe care acum peste două sute de ani vestiții cazaci zaporojeni au întemeiat cunoscuta „Zadunaiska sici”, pe meleagurile nord-dobrogene, cetate care a funcționat între anii 1813 – 1829.             
            După ce am păstrat un moment de reculegere în memoria cazacilor care și-au sacrificat tinerețea și viața pentru libertate, am prezentat delegației ucrainene câteva date și informații despre vremurile tumultoase ale secolelor XVIII – XIX. În acea perioadă, renumiții cazaci zaporojeni au fost forțați să-și părăsească țara de baștină, Ucraina, din ținutul Zaporojie, situat pe malul Niprului, și să ajungă cu greu aici, pe teritoriul fostului imperiu otoman, unde au fost nevoiți să jure credință sultanului pentru a putea supraviețui.
            Tot aici, la Dunăvățu de Sus, după vizita la monumentul dedicat cazacilor, am vizitat și biserica din localitate, care are peste două sute de ani vechime și care se află într-un proces de reconstrucție și reabilitare prin grija administrației locale.
            Programul a continuat cu un moment deosebit dedicat comemorării masacrului cazacilor care au migrat în 1793, în regiunea Kuban, tot cazaci zaporojeni. Evenimentul a culminat cu prezentarea filmului documentar „Kazacii Zaporojeni din Kuban”, film realizat de către regizorul ucrainean Valentin Sperkach.
            După vizionarea filmului, discuțiile purtate pe această temă au reliefat faptul că, în ciuda vicisitudinilor, în timp ce în regiunea Kuban amintirea cazacilor zaporojeni este îngropată datorită rusificării permanente care a dus la uitare, la noi, în Dobrogea, mai există mărturii, izvoare scrise, care atestă și vorbesc despre viața și istoria cazacilor noștri zaporojeni.
            În dimineața zilei de duminică, începând cu orele unsprezece, în ciuda vântului puternic și a ploii persistente, grupuri de etnici ucraineni, și nu numai, au început să sosească lângă bustul poetului Taras H. Șevcenko situat în Rotonda personalităților din Tulcea. Totodată, pe lângă participanții sosiți la evenimentul nostru, am avut cinstea să avem alături de noi și două delegații din Ucraina, una condusă de către profesorul Viaceslav Kushnir, Decanul Facultății de Istorie I.V. Mecinicovski din Odesa și una condusă de către doamna Marina Muntyan, directoarea Centrului cultural multietnic din orașul Reni.
            Ploaia tot mai puternică a făcut ca manifestările programate a se desfășura la bustul poetului Taras Șevcenko, să fie organizate în varianta scurtă. După interpretarea la bandură de către Svitlana Nikonorova (voce și bandură) a cunoscutului cântec „Dume moi”, susţinută şi de interpretarea grupului vocal „Zadunaiska Sici” din Tulcea, a urmat un moment solemn care a cuprins depunerea de coroane de către participanţi: delegația UUR Tulcea, condusă de către subsemnatul, Cernencu Dumitru, delegațiile ucrainene conduse de Valentin Sperkach, Viaceslav Kushnir și Marina Muntyan, precum și reprezentanții administrației locale, Nicolae Mihai, consilier la Consiliul Judetean Tulcea și Constantin Hogea, primarul oraşului Tulcea, însoțit de către Andaluzia Luca, viceprimarul orașului nostru.
            Manifestarea a continuat cu o poezie dedicată lui Taras Șevcenko, scrisă și recitată de către Lilia Oleinik, poezie care, în ciuda vremii total nefavorabile, a captat atenția publicului spectator, fiind răsplătită cu aplauze.
            După încheierea acestui moment emoţional și realizarea fotografiilor de rigoare, ne-am deplasat către Centrul Cultural „Jean Bart” din Tulcea, unde am fost primiți cu pâine și sare de către tinerii noștri Maria Petrencu și George Terenti.
            Programul a continuat cu deschiderea și prezentarea expoziției culturale din foaier la realizarea căreia și-au adus contribuția din plin membrii comunității noatre, Reva Maria, Paula Condrat, Todie Violeta, Valentina Batache, Sirota Ioan, Gheorghe Toader, Tamara Munteanu, Ștefana Cernencu, suplimentată de participarea a lui Gheorghe Lixandru.
            Participanții la vizionarea expoziției au admirat rând pe rând cusăturile populare tradiționale ucrainene, ziarele, revistele, cărțile ucrainene, expoziția de pictura și de fotografie, sculptură în lemn şi piatră. Lucrările expuse şi prezentate au ridicat in mod evident cu mult calitatea manifestării noastre.
            După mai bine de jumătate de oră, încet, încet, ne-am deplasat în sala mare a teatrului, unde în jurul orei treisprezece a început manifestarea de pe scenă, prilej cu care subsemnatul, preşedintele filialei UUR Tulcea, i-am invitat rând pe rând, pe musafirii noştri, Valentyn Sperkach, Eduard Degodyuk, Vyaceslav Kushnyr, Maryna Muntyan şi primarul orasului Tulcea, Constantin Hogea.                                       
Invitații ne-au transmis salutul lor şi al entităţilor pe care le reprezintă şi au înmănat medalii şi diplome reprezentanţilor comunităţii noastre, celor care s-au remarcat în activitatea de promovare a comunităţii ucrainene pe toate planurile. Astfel, au primit medalii din partea căzăcimii ucrainene Dumitru Cernencu, Lioara Teodorov şi Vasile Tertis, iar diplomă de excelenţă au primit Maria Reva, Augustina Ioniţă, Violeta Mihalache, Lucica Gherman, Dumitru Danilencu, Florea Lisavencu, Ion Maxim, Gheorghe Munteanu, Maria Hordei, Dan Verbina, Ion Nichita, Gabriela Artmov şi Dan Mironov.
            După această scurtă dar cuprinzătoare introducere, a debutat programul nostru artistic, fiind deschis de către Valentina Batache, care a interpretat în variantă proprie cunoscuta creaţie a lui Taras Şevcenko „Testamentul”.
            Au urmat pe scenă cei mai tineri membri ai ansamblului de cântece şi dansuri „Zadunaiska Sici”, care au prezentat spectatorilor un dans original, pregătit special pentru acest eveniemnt, plin de fantezie, pregătit cu acompaniamentul la acordeon al profesorului Dan Mironov. De remarcat este faptul că aceştia au urcat pentru prima dată pe scenă împreună cu un alt grup, copiii de la Şcoala gimnazială Murighiol, iar împreună, cele două grupuri au interpretat o cunoscută melodie ucraineană, pregătită separat. Surpiza plăcută a reieşit din faptul că, deşi au repetat separat acest moment, toţi copii au reuşit să se sincronizeze şi să prezinte de o manieră artistică ridicată.
            Rând pe rând au urcat pe scenă grupul vocal „Zirocika” din Ciucurova, coordonat de Tudor Ioana, grupul vocal Dunai din Pardina, coordonator Dumitru Danilencu, grupul vocal Rebalka din Crişan, coordonator Lucica Gherman, grupul vocal Bila Roja din Letea, coordonator Ion Maxim, grupul vocal Perva Zora din Sulina, coordonator Maria Crimschi, grupul vocal Veselka din Caraorman, coordonator Gabriela Artimov, grupul vocal Ciorne More din Sfântu Gheorghe, coordonator Maria Hordei, şi grupul vocal Zadunaiska Sici, coordonator Munteanu Tamara. De asemenea, au recitat poezii artiştii români Lioara Teodorov, Paraschiva Petrencu, Iordan Danilencu şi membra delegaţiei de la Reni, Lilia Oleinic. Programele artistice prezentate de către acestea au cuprins creaţii din opera lui Taras Şevcenko, dar şi cunoscute cântece tradiţionale ucrainene.
            Surpriza placută din programul nostru a fost prezenţa artiştilor din Ucraina, care şi-au adus din plin contribuţia pentru acest moment deosebit - Svitlana Nikonorova (voce şi interpretare la bandură), Volodymyr Honschi, Pavlyk Vladyslav şi grupul Inima Basarabiei (Sărăteanu Volodimir şi Stognienko Pavlo), care, prin prezenţa şi prestaţia scenică, au ridicat sala în picioare.
Deşi ne propusesem iniţial ca acest spectacol să dureze maxim 2 ore şi jumătate, iar unele activităţi am agreat să le desfăşurăm pentru un timp puţin mai scurt, cu toate acestea, manifestarea a durat aproximativ 4 ore, fapt nemaîntâlnit în activitatea noastră sau a colaboratorilor noştri.
            De remarcat este faptul că, de această dată, sala de spectacol a fost arhiplină, asistând la spectacol peste 400 de persoane. Acest lucru scoate din nou în evidenţă preocuparea publicului spectator pentru actul artistic de calitate şi pune în lumină pozitivă spiritul tradiţional ucrainean care există la Tulcea.
            Ca o concluzie, sunt în asentimentul multor concitadini, care pe lângă felicitările adresate direct nouă, membrilor UUR Tulcea, au reliefat că nu-şi amintesc de un alt asemenea eveniment, de o asemenea amploare şi calitate artistică. Deşi a trecut ceva timp, încă ne mai întâlnim în oraş cu oameni care ne adresează în numele tuturor ucrainenilor din Tulcea sincere felicitări pentru spectacolul reuşit şi pentru emoţia creată pe scena Centrului Cultural Jean Bart. Astfel, aceste îndemnuri contribuie în continuare la organizarea acţiunilor noastre socio-culturale pentru promovarea valorilor tradiţionale ucrainene, atât la nivel judeţean, cât şi internaţional, când va fi nevoie.
            La final, doresc să mulţumesc încă o data tuturor celor care au stat alături de mine în pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acestei acţiuni de neuitat, care s-a dovedit  a fi o adevărată reuşită. Mulţumesc spectatorilor pentru susţinerea deosebită de care am avut parte, mulţumesc oaspeţilor din Ucraina pentru efortul şi pentru momentele artistice prezentate, mulţumesc gazdelor noastre şi personalului tehnic de la Centrul Cultural Jean Bart” şi nu în ultimul rând le mulţumesc celor care simt şi gândesc în spiritul păstrării şi promovării tradiţiilor ucrainene.
Dumitru Cernencu








Ziua Minoritatilor la Tulcea

               Dupa cum se stie, la 18 12 1992 ,Adunarea generala a ONU  a adoptat ,,Declaratia cu privire la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale, entice,lingvistice si religioase. ROMANIA la randul sau, prin H.G. nr.881 din 1998 a adoptat aceasta declaratie, stabilind ca data de 18 decembrie a fiecarui an, sa devina  Ziua Minoritatilor Nationale, din Romania. Astfel, ziua minoritatilor nationale este sarbatorita  de catre toate minoritatile nationale, care sunt reprezentate in Parlamentul Romaniei,:maghiari, romi, ucraineni, polonezi, germani, evrei, rusi, lipoveni, armeni, sarbi, turci, tatari, cehi, slovaci, ruteni, greci, italieni, etc. Ca in fiecare an si la Tulcea acest important eveniment  nu a fost trecut cu vederea, ci dimpotriva, Consiliul judetean Tulcea in parteneriat cu minoritatile etnice au marcat  cum se cuvine, aratand inca o data ca in Dobrogea, tinut binecuvantat de Dumnezeu, armonia, toleranta traiul in comun, sunt o constanta proactiva desprinsa din contextual  european al diversitatii culturale  din cadrul Uniunii Europene.
Conform calendarului cu principalele proiecte culturale, Consiliul Judeţean, prin Centrul Cultural „Jean Bart”, a organizat   in dupa-amiaza zilei de 18 decembrie,  in sala  mare a Teatrului “ Jean Bart” Festivalul  “ Multietnic – editia a XVI-a “
Intrata deja in traditie, la Tulcea, de data aceasta, sarbatoarea etniilor, a cunoscut o amploare deosebita datorita faptului  a fost  un eveniment organizat, în care ansamblurile minorităţilor etnice din judeţul nostru urcă pe scena teatrului, cu programe artistice deosebite, sustinute de tineri apartinind etniilor dar si de calitatea publicului participant la aceast mare eveniment.
Astfel, mnifestarea a fost deschisa de prefectul judetului Tulcea, Alexandru Cristian Iordan, care ne-a felicitat si ne-a incurajat spunind urmatoarele: „de aproape 20 de ani, pe 18 decembrie sărbătorim Ziua Minorităţilor Naţionale din România.
Pentru Dobrogea, una dintre zonele cu cea mai mare varietate etnică din ţara noastră, sărbătoarea este cu atât mai importantă. În provincia noastră convieţuiesc de sute de ani comunităţi etnice cu tradiţii religioase, lingvistice şi culturale specifice.
Toate etniile conlocuitoare sunt, alături de români, proprietarii de drept ai Dobrogei. Pacea acestui ţinut se datorează traiului liniştit în comun. Trăim în pace pentru că suntem diferiţi”.
Au    urcat  pe scena, primarul orasului Tulcea, Constantin Hogea impreuna cu  presedintele Consiliului judetean Tulcea, Horia Teodorescu, iar in cuvantul sau, primarul orasului a reiterat respectul fata de etniile traitoare in judetul nostr  si  faptul ca armonia  este o constanta si datorita  contributiei permanente si proactive atat a populatiei majoritare cat si a  etniilor din judet .

La randul sau, presedintele Consiliului judetean Tulcea, Horia Teodorescu, a apreciat rezultatele pozitive si conlucrarea permanenta intre administratia locala si minoritati dand ca exemplu materialul inregistrat si promovat de neobositul si mereu tanarul maestru coregraf  Roman Jora , etnic  si dumnealui, care sustinut finaciar de catre Consiliul judetean a imprimat cateva CD-uri cu cantece  si dansuri traditionale specifice minoritatilor din  Dobrogea si o importanta  carte unde cantecele si dansurile sunt   in mod profesinist descrise si prezentate.
Ulterior am fost informat ca anul acesta, in 2017, va iesi de sub tipar materialul referitor la etnia noastra ucraineana, material ce va  cuprinde cantece si dansuri traditionale specifice aduse de stramosii nostri in urma cu  aproximativ  300 de ani  care inca se mai regasesc si se mai aud in satele ucrainene  din judetul nostru. Manifestarea a continuat cu inmanarea diplomelor de excelenta oferite de catre presedintele Horia Teodorescu tuturor reprezentantilor minoritatilor din judet, un gest elegant de respect si apreciere a activitatii noastre.
Dupa incheierea momentului oficial pe scena Centrului cultural “  Jean Bart” din Tulcea, gazda noastra generoasa, au urcat rand pe rand, reprezentantii etniilor prezente la manifestare.
Minoritatea noastra a fost reprezentata cu succes de catre ansamblul de cantece si dansuri, ”ZADUNAISKA SICI”  din Tulcea.
Echipa de copii coordonata de Stefana Cernencu a prezentat pe scena un program de cantece, dansuri  si colinde ucrainene, bine structurat, program care a impresionat prin muzicalitate, estetica , armonie scenica,  dublate de frivolitatea si bucuria copiilor precum si de  eleganta costumelor.

Au urcat apoi pe scena tinerii nostri coordonati  de catre Diana Arghir si Octavian Vasiliev, tineri care au prezentat o suita de dansuri traditionale ucrainene deosebite,  unde am revazut cu emotie,  tinerete, gratie, eleganta, prezenta scenica, manifestari  care pe buna dreptate au generat multa emotie in randul participantilor la spectacol,
Prezenta tinerilor nostri, pe scena, l-a determinat pe  reprezentantul   unei alte  comunitati sa -mi spuna la finalul manifestarii  ca  tinerii sai in comparatie cu ai nostri ,,au prezentat pe scena doar costumele traditionale si atat ’’







Manifestarea propriu-zisa s-a incheiat catre seara cind, prin grija Consiliului Judetean Tulcea, toti participantii la spectacol au fost premiati cu cate un cadou care a constat in dulciuri  oferite cu generozitate ca semn al pretuirii pentru contributia adusa la actul artistic prestat pe scena Centrului Cultural Jean Bart din Tulcea.


La final ma simt dator sa multumesc copiilor si coordonatorilor acestora, care in ciuda timpului liber limitat au identificat resurse afective si  de timp pentru a pregati si prezenta publicului din Tulcea si nu numai, in conditii de total voluntariat, un program  artistic bine conturat cu accente deosebite pe arta si traditia ucraineana, menit sa aduca un moment de bucurie in sufletele spectatorilor. Totodata tin sa multumesc organizatorilor pentru efortul depus in pregatirea si desfasurarea manifestarii pentru a celebra cum se cuvine, ziua de 18 decembrie, ca o adevarata sarbatoare a minoritatilor traitoare in judetul nostru.
Revelioucrainean
                        Revelion ucrainean                        

   Український Новий рік



                 In seara zilei de 13 ianuarie 2017, incepand cu orele 19.00, la hotel
 "Egreta", comunitatea noastra organizeaza impreuna cu oaspeti din Ucraina, o seara   culturala, pentru a ne asigura trecerea catre noul an 2017.
  Informatii suplimentare la telefon 0744 541 448

Alegeri


Festival Reni


             In ciuda problemelor  aparute de ordin intern, la insistentele repetate, am reusit ca in ziua de 19 noiembrie 2016, sa particip cu o delegatie la Festivalul "Simtiti Ucraina cu Inima"  organizat de catre Centrul de Cultura din orasul Reni.
           Astfel delegatia noastra formata din Dumitru Cernencu - presedinte UUR Tulcea, Dumitru Danilencu - prim-vicepresedinte, Gheorghe Munteanu - secretar al organiatiei UUR Tulcea si Gheorghe Toader-membru, am ajuns in jurul pranzului la Reni, oras situat pe malul stang al Dunarii, in Ucraina.
Orasul Reni s-a facut remarcat incepand cu anul 1916 cand au inceput sa se desfasoare activitati portuare.  Pentru noi, natiunea romana, pe timpul regelui Carol I, cand  Reni era sub administrare romaneasca, o parte din ranitii de la razboiul de independenta din 1877 au fost tratati la spitalul de campanie din Reni, iar urmele administratiei romanesti mai persista si azi  in Reni, dovada fiind o parte din cladirile construite in acea vreme, monumente, inscrisuri oficiale, etc.
Interesant pentru orasul Reni ar fi componenta populatiei orasului cifrata la 20.000 de persoane, constituita din 10.000 romani (moldoveni) si aproximativ 10.000  rusi, gagauzi, ucraineni, bulgari, etc.
Mentionez ca inca de la intrare in Ucraina in punctul de control al frontierei Reni am fost intampinati de o delegatie oficiala, condusa de domnul Zuyev Oleg, presedintele consiliului raional Reni care in numele organizatorilor, ne-a primit cu paine, sare si un pahar cu vin ne-a urat bun venit pe pamantul Ucrainei si la festival.

Impreuna cu delegatia ucraineana ne-am deplasat in piata centrala a orasului unde am depus o floare la monumentul eroilor locali decedati in luptele din Afganistan si nu numai, dupa care a fost pastrat un moment de reculegere.
Urmatoarea oprire a constituit-o vizita la muzeul de arta traditionala din Reni, unde spre bucuria noastra fusese inaugurata o impresionanta si interesanta expozitie de prosoape traditionale ucrainene.
Pe parcursul vizionarii expozitiei am aflat valoarea, importanta si perenitatea pe care poporul ucrainean o acorda acestei  ''institutii a prosopului traditional ucrainean'', a diversitatii cromaticii utilizate, a importantei si a mesajelor transmise  de culori.
Astfel am aflat ca intotdeauna vor fi utilizate culorile: rosu - pentru a marca culoarea soarelui, a bunatatii; albastru - pentru a marca limpezimea cerului, bogatia apelor.
Am aflat ca nu se foloseste culoarea neagra si din diverse motive populare care se coseau pe prosoape nu se brodau cuci pentru ca reprezentau singuratatea, in schimb se brodau privighetori pentru ca acestea au familii, cresc si hranesc pui si a caror cantec se aude de dimineata pana seara pe campiile ucraienene.
Totodata am aflat importanta , simbolistica si valoarea prosopului utilizat in ceremonialul casatoriei. Astfel, viitoarea mireasa trebuie sa  brodeze singura cele 12 prosoape care simbolizeaza lunile anului, iar in cazul in care ar fi  ajutata de altcineva, in viitoarea ei  familie, ar putea exista imixtiuni nedorite care ii vor periclita casnicia, precum si faptul ca la intrare in biserica mirii erau legati cu un prosop pentru a simboliza legamantul tainic si sfant al casatoriei, precum si trainicia acestei uniri.
Tot ca un element interesant am aflat ca painea cea de toate zilele nu se aseaza niciodata pe lemn ci pe un prosop cu care este si acoperita. Dupa incheierea vizitei la muzeul de istorie si arta traditionala ne-am deplasat la Casa de cultura din Reni unde reprezentantii nostri, Gheorghe Munteanu si Gheorghe Toader si-au pregatit cu migala  expozitia, colectia de portrete si peisajul deltaic pentru a fi prezentate participantilor la festival, activitate care s-a bucurat de succes in randul vizitatorilor.
Concomitent cu prezentarea si vizitarea expozitiei noastre am participat rand pe rand la actiunea de brodare a unui prosop lung de 7 metri si lat de 1 metru prin coaserea a cate unei frunzulite, flori sau alt detaliu, acest prosop urmand a fi expus dupa finalizare la muzeul de arta din Odesa si cu numele celor care si-au adus contributia la aceasta.
Dupa deschiderea oficiala a festivalului, in organizarea si regia directorului Centrului de cultura din Reni, d-na Marina Muntian, pe scena au urcat rand pe rand copii, juniori si seniori care au prezentat un program artistitc foarte bine pregatit, unde am remarcat pe langa ritmicitate, inspiratie si vigoare, eleganta si gratie demna de balerini autentici in cadrul echipelor de dans.
De asemenea, am remarcat colectivele centrului de cultura care au interpretat cu multa precizie si disciplina muzicala cantecele pregatite. Ca invitat de onoare a participat de la Centrul de cultura din Odesa grupul vocal, coordonat de doamna Eleonora Sapkina, o veche cunostinta de-a noastra care cu cativa ani in urma a participat si la un festival de folclor ucrainean la Tulcea.
Programul prezentat de grupul vocal din Odesa a aratat inca o data valoarea folclorului traiditional ucrainean talentul si procuparea componentelor grupului pentru a face arta din ceea ce fac cu placere.
Am parasit festivalul incarcati cu emotii pozitive, bucurosi de faptul ca am vazut ceva frumos si reprezentativ pentru noi ucrainenii, dar si cu regretul ca vizita a fost scurta si noi tulcenii n-am putut participa la festival si cu un grup vocal instrumental din Romania pentru a le arata ca si  noi stapanim bine arta cantecului traditional ucrainean.Cred ca este de datoria noastra sa reprezentam cu cinste etnia noastra oriunde suntem invitati, iar acest atribut nu este facultativ ci constituie o indatorire de onoare a noastra
Sper ca aceste activitati se vor normaliza in viitor si cred ca nu numai numarul este determinant ci si calitatea   oamenilor  care  se implica in diverse proiecte.



















































Zilele culturii ucrainene la Chilia Veche



Ziua de 8 noiembrie, zi in care crestinii ortodocsi praznuiesc Sfiintii Arhangheli Mihail si Gavril, va ramane cu siguranta pentru ceva vreme in memoria locuitorilor comunei Chilia Veche din judetul   nostru.
Facind aceasta afirmatie, ma gindesc la faptul ca in paralel cu hramul bisericii Sfintii Arhanghel Mihail si Gavril din Chilia Veche, comunitatea noastra ucraineana, a contribuit din plin ca aceasta manifestare  sa devina una memorabila.
Astfel, in dimineata zilei de 8 noiembrie au inceput sa soseasca rind pe rind, membrii organizatiei noastre judetene din localitatile, Tulcea, Telita, Pardina, Letea, etc. care, impreuna cu locuitorii comunei Chilia Veche au participat la slujba religioasa dedicata celebrarii Sfintilor Arhangheli  Mihail si Gavril, ceremonial religios sustinut de catre cinci preoti, in frunte cu preotul paroh al localitatii .Am remarcat prezenta la aceasta actiune a Consilierului Presedintelui Consiliului Judetean Tulcea, Lucian Eduard Simion, precum si a primarului localitatii, Georgeta Ciupitu alaturi de viceprimarului Octavian Minea.
Dupa slujba religioasa intreaga suflare a participat la o masa oferita de comunitatea locala, unde gospodinele  comunei au pus suflet in pregatirea unui meniu diversificat care a fost foarte bine apreciat de catre participanti, pe timpul caruia s-au auzit cateva melodii ucrainene, intrpretate de grupul vocal instrumental " Dunai" din Pardina.
Incepind cu orele 12.30, ne-am deplasat catre Cminul Cultural din localitate, recent reabilitat, unde am discutat pe marginea importantei prazniculu religios si despre aportul adus de catre comunitatea locala ucraineana, in viata social-culturala.
Incepind cu ora 14.00 dupa o alocutiune rostita de primarul localitatii,doamna Georgeta Ciupitu, prin care a multumit celor prezenti pentru participare la actiune, a inceput programul artistic propriu-zis.
Programul  a debutat  cu  cantece si dansuri nord-dobrogene, prezentat de grupul  de copii de la Scoala Gimnaziala din localitate,  coordonator Marioara Jelescu.

Pe linga dansurile si melodiile interpretate de catre copii am remarcat pe Ionut Jelescu, Catalin Savlovschi, Ionut Gavriliuc si Nelu Acsentiev, care au prezentat cu mult aplomb si talent autentic cateva figuri impresionante, figuri de dans ce se regasesc in cunoscutul dans ucrainean "Hopak".
Felicitari inca o data, doamnei Marioara Jelescu pentru realizarile deosebite si este de apreciat efortul depus in ciuda timpului liber limitat.
Programul a continuat cu grupul vocal instrumental Dunai din Pardina, coordonator Dumitru Danilencu, care a interpretat cateva melodii ucrainene in stilul  sau caracteristic, fiind aplaudat la scena deschisa de catre spectatori.

Au mai urcat grupul vocal instrumental "Bila Roja"din Letea, coordonator Ion Maxim, in interpretarea caruia am remarcat cateva cantece vechi ucrainene, iar modul in care au fost interpretate  a fost foarte bine primit de catre publicul spectator.

Programul artistic a fost incheiat de catre gazda actiunii noastre, grupul vocal instrumental din Chilia Veche, coordonator Florea Lisavencu care a sustinut un micro recital de cantece ucrainene traditionale, la fel de bine primit de public si apreciat cum se cuvine prin aplauze indelungate.

Actiunea a continuat cu activitati de socalizare si cunoastere reciproca dublate de un veritabil dialog muzical, in care grupurile vocal instrumentale mai sus amintite rind pe rind, sau impreuna au interpretat mai multe cintece traditionale ucrainene care se regasesc doar in repertoriul ucrainenilor din nordul Dobrogei. melodii a caror autenticitate si vechime, dublate de o melodicitate aparte, starnesc aprecieri laudative unanime.
Consider ca aceasta manifestare si-a atins scopul propus prin aceea ca participantii la aceasta actiune au prezentat cateva aspecte din activitatea lor socio-culturala, iar publicul spectator a fost incintat si a apreciat cu discernamint valoarea cintecelor noastre ucrainene  iar socializarea si comunicarea au constituit. un pilon important al actiunii
Multumesc inca o data atat organizatorilor cat si participantilor  la actiune, pentru efortul depus la reusita deplina a acestui eveniment.
                                                                                                              Dumitru CERNENCU
                                                                                    presedintele Organizatiei Judetene Tulcea UUR


TABARA INTERETNICA DE ARTA CONTEMPORANA


            Tabara Interetnica de arta Contemporana  Aiud 5-15 octombrie, a  avut ca scop punerea in valoare a segmentului multietnic  si multicultural din Romania, in cadrul unei manifestari ce are ca principiu de baza colaborarea interculturala.
            Comunitatea ucraineana din Tulcea, a fost reprezentata de catre artistul plastic Gheorghe Munteanu, nascut in localitatea Sulina, Judetul Tulcea, care a studiat artele plastice avind ca profesor de sculptura pe  Alexandru Usineviciu.
             De-a lungul vietii artistul a fost intr-o continua aprofundare a tainelor sclupturii, picturii, a esteticului in general, iar aceste activitati le-a desfasurat intr-o permanenta simbioza cu studiul si cunoasterea istoriei, traditiilor si obiceiurilor minoritatii ucrainene, din care cu mindrie face parte.
Urmare a acestor considerente, artistul da curs invitatiei de la Aiud si executa firesc o lucrare din granit denumita "Voce ucraineana"de factura abstracta, iar ce-a de-a doua lucrare din marmora alba, denumita "Forma marina", care au produs  surpriza vernisajului, iar impactul vizual a facut ca directorul taberei "Inter-Art" Stefan Balog, sa-si doreasca o lucrare de for public executata de artistul Gheorghe Munteanu.


              Tabara interetnica "Inter-Art" a creat interes pentru arta plastica produsa in Tulcea si exista promisiuni de colaboreare intre Aiud si Tulcea si legaturi culturale intre Organizatia Judeteana Tulcea si Conducerea "Inter-Art"Aiud.
Exista elemente care favorizeaza si ne propunem ca Organizatia Judeteana Tulcea sa fie un vector artistic al fenomenului "Inter-Art"
             Tabara interetnica a realizat o foarte buna legatura intre etnia ucraineana din Tulcea si alte douazeci de etnii prezente la manifestare.
Astfel au fost realizate  legaturi speciale cu reprezentantii minoritatilor germane (Gnand Stefan), ialiene ( Boicescu Traian Stefan), poloneze (Bolek Maerik), armene (Panighiant Ovidiu), albaneze (Semenescu Oriola) si nu in ultimul rind un regal de prietenie asigurat de fratii Balog din partea minoritatii maghiare.



            Promovarea artei   contemporane din Romania prin prisma minoritatilor, reprezentate in premiera intr-o singura manifestare de arta culturala, a insemnat un pas important din punct de vedere cultural, dar si social.
            Este o abordare a relatiilor interetnice din punct  de vedere artistic, care ne va permite imbogatirea vietii culturale a tarii prin prezentarea in fata publicului iubitor de arta a unor lucrari reprezentind culturi si traditii diferite, dar si conexiuni intre acestea.
In aceasta tabara interetnica de arta  contemporana au participat in premiera nationala artisti plastici ce reprezinta toate minoritatile nationale din Romania.

            Trebuie sa subliniem ca reprezentantul organizatiei judetene Tulcea s-a  intors cu fruntea sus.

Festival International de Folclor Ucrainean Tulcea 2016


Desi, Festivalul International de Folclor Ucrainean a fost planificat pentru luna septembrie, din motive independente de vointa noastra, a trebuit sa-l reprogramam pentru luna octombrie.
Astfel incepind cu dupa-amiaza zilei de 7 octombrie 2016, au sosit  primii oaspeti din Negostina judetulSuceava, din Iasi, iar catre seara cei din Ucraina.
Festivalul propriu- zis a debutat la Hotel Egreta din Tulcea cu masa rotunda: "Folclorul ucrainean trecut, prezent si perspective", la care au participat toate delegatiile prezente la festival.




Intalnirea a fost deschisa de presedintele Organizatiei judetene Tulcea, Dumitru Cernencu, care a multumit participantilor pentru efortul depus si dorinta de a participa la aceasta manifestare si a aratat faptul ca aici in Dobrogea de Nord, urmasii vestitilor cazaci Zaporojeni mai pastreaza si sunt preocupati de conservarea si transmiterea mai departe a valorilor traditionale ucrainene.
Masa rotunda a continuat cu trei filme documentare, prezentate si comentate de catre profesorul Viaceslav Cusnir, Decanul facultatii de istorie I.V. Mecinicovsky din Odesa, care in amplu-i comentariu a prezentat o paralela foarte bine documentata, bazata pe motive traditionale ancestrale ce se regasesc in cusaturile si arhitectura popoarelor ucrainean si roman.
De asemenea am vizionat un film documentar interesant care prezinta modul de atragere si pregatire a tineretului in a carui sarcina va fi in viitor prezervarea si transmiterea mai departe a valorilor si traditiilor culturale specifice.
In continuare in comentariile lor, Iulian Chidesa din Negostina, Sorin Scalschi din Iasi, Natalia Petrova din Odesa, Valentina Batache si Paula Condrat  din Tulcea precum si alti invitati au evidentiat valorile traditiilor noastre ucrainene, frumusetea acestora dar si faptul ca este din ce in ce mai delicata, pastrarea acestor valori culturale in contextul globalizarii actuale in toate domeniile de activitate la care trebuie sa adaugam si problema asimilarii care este la fel de actuala.
Concluzia unanima a acestei mese rotunde a fost ca, noi avem o datorie morala si nu numai fata de inaintasii nostri care de sute de ani au pastrat aceste valori si sa transmitem mai departe prin copiii si nepotii nostri aceste nestemate ale etniei noastre. 

In dupa-amiaza zilei de sambata, desi a fost programata o parada a costumelor, timpul nefavorabil (ploaie) nu ne-a permis desfasurarea acestei activitati, ca atare am fost nevoiti sa ne deplasam printre picaturile de ploaie la Centrul Cultural "Jean Bart"unde am fost intampinati cu paine si sare de tinerii Teodora Cordon si Alin Nica, cei care ne-au urat un calduros bun venit la festival.




Deschiderea manifestarii a fost facuta in prezenta primarului Municipiului Tulcea, domnul Constantin Hogea si a domnului prefect al judetului, Marin Badita, precum si a delegatiilor din Odesa, Iasi si Negostina.

Rand pe rand la invitatia presedintelui organizatiei judetene Dumitru Cernencu,  au rostit scurte alocutiuni primarul orasului, Constantin Hogea, prefectul Marin Badita, profesorul Viaceslav Cusnir si profesor Iulian Chidesa din Negostina care ne-au felicitat pentru manifestare si ne-au urat succes in laborioasa activitate de pastrare si transmitere a valorilor noastre traditionale.












Dupa aceasta in foaierul teatrului, invitatii au luat contact cu cateva din exponatele expozitiei noastre prin care am prezentat cateva din activitatile si indeletnicirile artistice ale reprezentantilor etniei noastre.








Expozitia s-a bucurat de succes, drept dovada fiind aprecierile unanime exprimate de publicul vizitator si folosesc acest prilej pentru a multumi inca o data pentru efortul depus de catre; Maria Reva Violeta Todie, Tamara Munteanu, Paula Condrat, Stefana Cernencu, Valentina Batache, Carmen Rosu si altii.
Dupa vizionarea expozitiei ne-am indreptat spre sala de concerte, unde in prezenta unui numeros public a inceput spectacolul artistic dedicat acestui festival.
Programul a fost deschis de grupul vocal "Zadunaisca Sici" din Tulcea, acompaniat la acordeon de profesorul Dan Mironov si de catre ansamblul  de dansuri-tineret "Zadunaisca Sici" din Tulcea care a impresionat publicul prin valoarea si melodicitatea cantecelor iar tineretul prin eleganta si ritm sustinut al pasilor de dans.




Dupa aceasta au urcat pe scena reprezentantii ansamblului de cantece si dansuri "Cervona Kalena"din Negostina, coordonator profesor Iulian Chidesa, iar in suita de dansuri prezentate de acestia am regasit cu bucurie, rigoarea, naturaletea, ritmul si elementele specifice dansului ucrainean  "Hopak".


Programul festivalului a continuat cu un buchet de melodii ucrainene interpretate de catre tanarul, Vladislav Pavlik, din Odesa, melodii care au fost aplaudate indelung de catre publicul spectator.

Pentru a arata faptul ca suntem preocupati de transmiterea valorilor noastre culturale, au urcat pe scena cei mai tineri copii ai grupului " Zadunaisca Sici"care au cantat si dansat cu aceeasi daruire ca si cei mari.
Una din surprizele placute ale festivalului a fost prezenta pe scena a ansamblului de dansuri "Veselka "din Iasi, coordonator profesor, Rodica Falisteanu, a carei evolutie a impresionat publicul spectator prin rigoare, precizia executiei miscarilor, dublate de o eleganta dusa la extrem atat de baieti dar mai ales de fete, fapt ce nu a trecut neobservat de catre publicul spectator, calitati ce au fost "sanctionate"cu vii si indelungi aplauze.





Sunt convins ca prezenta si evolutia acestor tineri admirabili pe scena festivalului nostru va constitui un imbold serios si pentru tinerii nostrii dansatori din Tulcea in activitatea viitoare.
Programul a continuat cu o alta surpriza, interpretul Liubomyr Lototkyi, castigator al cunoscutei emisiuni-concurs, X-Factor, varianta ucraineana, care prin melodiile interpretate si prin caldura vocii sale a reusit sa impresioneze in mod placut spectatorii din sala.
Spre final, in aplauzele spectatorilor rand pe rand au urcat pe scena Laura Doroftei, tinerii  si grupul vocal de la "Zadunaisca Sici" a caror prestatie s-a ridicat la nivelul calitativ asteptat la acest festival, acestia impresionind publicul prin melodicitate, caldura, ritm si talent in cantecele si dansurile prezentate pe scena.

Ca o concluzie, in ciuda timpului nefavorabil si a vremii destul de racoroase cred ca spectatorii participanti la festival au gustat din plin impreuna cu noi din frumusetea, caldura si mesajele transmise de cantecele si dansurile noastre.


Dar cred ca cea mai importanta concluzie ar fi faptul ca toti participantii la festival, am realizat un important pas inainte in privinta autocunoasterii, a cunoasterii reciproce si a socializarii, dar mai ales am realizat faptul ca avem nevoie unii de altii in aceasta ampla actiune de cunoastere, prezentare in diverse ipostaze a valoroaselor noastre traditii culturale si ca merita tot efortul pentru a le transmite urmasilor nostri si nu numai lor.
Multumim inca o data tuturor participantilor, gazdelor noastre si speram ca toate concluziile reesite din acest festival atat negative cat si cele pozitive ne vor influenta in bine in activitatile pe care le vom desfasura pe viitor.